Traditii si obiceiuri



Superstitiosi sau nu, toti ne dorim sa ne mearga mai bine in anul care vine.

  • Sa nu ai datorii, daca ai sa le achiti inainte de venirea anului nou;
  • Sa ai multi bani in buzunar ca sa ai tot anul;
  • Sa nu dai cu matura sau cu aspiratorul prin casa;
  • Sa nu te certi ca sa nu iti mearga rau tot anul;
  • Sa nu speli si sa scoti rufe afara;
  • Sa primesti colindatori pentru a-ti ura de bine;
  • Primul colindator pe care il primesti sa fie un baiat, ca sa iti aduca noroc;
  • Sa ai vasc in casa ca sa iti aduca noroc;
  • Femeile sa poarte lenjerie rosie, pentru a fi iubite tot anul;
  • Sa fi vesel pentru ca asa vei fi tot anul;
  • Sa deschizi usa pentru ca anul vechi sa iasa iar cel nou sa intre.

Anul nou incepe cu colindul copiilor care vin in dimineata de 1 ianuarie cu Sorcova. Sorcova in trecut era o crenguta cu flori naturale astazi este  intr-un bat impodobit cu flori artificiale, confectionate din diferite tipuri de hartii frumos colorate.

 

 


Pe data de 31 decembrie cei mai mici vor merge cu plugusoru iar cei mai mari cu capra. Pentru a merge cu plugusorul aveti nevoie de un clopotel.

In unele zone rurale  copii nu pornesc plugusorul daca nu au clopotei, bice si buhai(BUHÁI2, buhaiuri, s. n. Instrument muzical popular folosit de colindători în ajunul anului nou, format dintr-o putinică cu fund de piele, prin care trece un smoc de păr de cal care se trage producând un sunet asemănător cu mugetul unui taur. – sursa http://dexonline.ro/lexem/buhai/7199)

Pentru a merge cu Capra cei mari isi confectioneaza dintr-un cearceaf, cateva flori si doua scandurele o capra pe care unul dintre ei o va purta dansand si topaind de zor lovind cele doua scanduri(asa am vazut eu ca aratau caprele cu care veneau colindatorii pe la noi). Ceilalti vor avea diferite instrumente toba sau acordeon.

Se spune ca cei care ii primesc pe colindatori vor avea un an nou imbelsugat.


In seara de 23 decembrie se merge cu colindul din casa in casa. Se canta „Foaie verde portocala” si se ofera copiilor: covrigi, mere, si nuci de cele mai multe ori.

!


Luna Decembrie vine cu multe bucurii pentru copii si suparari pentru parintii care au avut ghinionul sa ramana fara serviciu sau sa li se micsoreze salariul. Cei mai multi dintre noi ne bucuram vazand bucuria copiilor sau ne bucuram de amintirile pe care le avem de pe vremea cand eram copii.

Decembrie incepe cu Ziua Nationala a Romaniei. O sarbatoare despre care nu am prea multe lucruri frumoase sa spun asa cum s-a spus pe la TV sau le-au scris unii romani patrioti.

Urmatoarea sarbatoare este pe 6 decembrie de Mos Nicolae. Sarbatoarea care ii bucura cel mai mult pe copiii  cuminti. Mos Nicolae vine in noaptea de 5 spre 6 decembrie aduce dulciuri la copiii cuminti si bete la cei care nu au fost cuminti. Darurile le va pune in ghetutele curate si frumos aranjate la usa.


Iepurasul de Paste vine la copii cuminti ca sa le aduca  oua de ciocolata, dulciuri sau jucari, pe care le ascunde prin tufisuri si iarba.

Asa cum venirea lui Mos Craciun nu are legatura cu nasterea lui Isus, nici Iepurasul de Pasti nu are legatura cu Moartea si  Inviera lui Isus.

Iepurasul care face cadouri in ziua de Pasti a aparut pe teritoriul Gemaniei, in anii 1800 , cand s-au facut primele dulciuri in forma de iepurasi.

In trecut Iepurasul de Pasti era simbolul fertilitatii si al naturii care se trezeste la viata, odata cu venirea primaverii. In zilele noastre Iepurasul de Pasti a devenit comercial, iar oamenii il considera un simbol al abundenteisi si al generozitatii.

Din pacate oamenii tind sa trensforme orice sarbatoare in ceva comercial.


Acum 7 ani am avut ocazia sa merg in Germania chiar de Paste (cel catolic). Iata cum au sarbatorit ei.

S-au strans toate rudele de gradul I. Fiecare a adus cate ceva de mancare, multe salate, nu au pregatit mancare gatita prea multa, mult mai putina in comparatie cu noi romanii. Desertul a fost si el destul de usor. O prajitura cu branza si o salata de fructe. Dupa ce unii dintre ei au baut cafeaua, am iesit cu totii la plimbare. Cei la care am mers locuiesc la tara si am avut parte de o plimbare foarte frumoasa. In Germania se pare ca vine Iepurasul de Pasti si ascunde oua de ciocolata, prin tufisuri pentru copii cuminti. Dupa plimbare toata lumea era obosita, mai ales copii care au alergat foarte mult. Dupa ce toata lumea s-a odihnit nu am mai stat prea mult si au plecat fiecare pe la casele lor. Trebuie sa va spun ca ei in general nu asculta muzica pe la petreceri si asta este un lucru bun pentru ca ii obliga pe oameni sa comunice mai mult.


Obisnuim sa mancam destul de des spanac. Si  am descoperit ca spanacul este foarte bun, gatit  cu dovlecei. Deocamdata am folosit dovlecei congelati, pentru ca ii aveam  din gradina noastra.  🙂  Sunt sigura ca va fi lafel de gustos, stufatul,  daca folositi si dovlecei proaspeti, cred ca trebuie doar  sa ii caliti putin impreuna cu ceapa verde si usturoiul verde (puteti pune  ceapa si usturoi uscat, iarna cand nu avem posibilitatea sa cumparam proaspat).

Mai puteti sa adaugati si carne de pui,  de porc sau de miel. Nu recomand carnea de vacuta, nu va iesi prea gustos.

Eu pun urmatoarele ingrediente:

  • 500 g carne de pui
  • 1 kg spanac
  • 2 legaturi de ceapa
  • 2 legaturi de usturoi
  • 2 dovlecei – potriviti
  • sare dupa gust
  • o foaie de dafin
  • 2-3 linguri de bulion

Pun carnea la calit, dupa ce am calit-o, o scot intr-o farfurie si pun  in acelasi ulei ceapa, usturoiul  si dovleceii proaspeti. Dupa ce s-au calit, punem 2-3 linguri de bulion,  dupa care adaugam putina apa, spanacul, sarea, foaia de dafin si mai adaugam apa daca este nevoie. Apa trebuie sa nu fie prea multa. Daca spanacul este proaspat ne trebuie apa cat sa il acopere, dupa ce l-am inpins cu o lingura in josul oalei. Daca folosim spanac congelat punem apa cat sa fie acoperita toata compozitia.

Dupa ce a dat in fiert adaugam si carnea. Trebuie sa tinem cont de ce fel de carne alegem sa punem in mancare. Carnea de pui va fierbe mult mai repede, decat carnea de porc. Despre carnea de miel sau oaie nu va pot spune ceva concret, pentru ca nu am gatit niciodata carne de miel.


Am tot ascultat parerile unora cum ca ar trebui sa desfiintam Ziua Mamei.

Eu sper ca nu sunt prea multi. Inteleg ca este criza, dar totusi.

Cred ca sunt prea multi  care au fost traumatizati de mici, cand trebuiau sa ofere la scoala martisoare si flori in luna Martie.

Si sa nu credeti ca sunt doar barbatii  cei care vor sa o desfiintam sunt chiar si unele femei.

Sincera sa fiu nici mie nu mi-a placut partea asta a sarbatorii cu datul cadourilor din obligatie (la scoala),  dar mi-a facut placere sa ii ofer mamei mele de fiecare data un cadou.

Eu personal cred ca ar trebui sa renuntam la prejudecati si sa incepem sa facem si ceea ce ne face placere.

In  alte tari se sarbatoreste Ziua Mamei si nu cred ca au prea multe obligatii asa  cum avem noi.

Suntem obligati doar sa avem bun- simt.


Practica magica efectuata de copii in ziua de Macinici pentru alungarea frigului si scoaterea caldurii din pamant, pentru sanatatea si norocul oamenilor se numea baterea pamantului cu botele. In timp ce copiii loveau pamantul cu betele sau ciomegele, strigau:

„Intra frig si iesi caldura,
Sa se faca vreme buna
Pe la noi pe batatura!”  (Muntenia, Oltenia).

Pe arii relativ extinse se credea ca pamantul era batut cu maiurile (un fel de ciocane uriase din lemn), cu toie-gele, maciucile sau botele de catre Mosi, spirite ale stramosilor, identificate in Calendarul crestin ortodox cu cei 40 de Sfinti Mucenici din cetatea Sevastiei. In timp ce lovesc pamantul, acestia s-ar indemna strigand in cor:

„Patruzeci de sfinti voinici,
Dati cu botele-n pamant,
Ca sa tune (intre) frigul,
Sa iasa caldura! ” (Moldova).

Adesea, se batea cu botele si ciomegele si in focurile aprinse in curti si gradini in aceasta zi (Banat). Uneltele cu care copiii sau Mosii bat pamantul ca sa scoata caldura si coltul ierbii sunt frecvent modelate din aluat si mancate sacramental in ziua de 9 martie.

Pagina următoare »