Am fost invitata cu ceva timp in urma sa particip la  leapsa – 7 nestiute de la  Despre sufletul meu, dar nu am reusit sa raspund provocari din mai multe motive.

Pentru ca am primit inca o data invitatia de a participa la aceasta leapsa de la Diverse diversificate, am inceput sa scriu si iata ce a iesit:

1.  Am locuit mereu in com. Jilava, dar am mers la institutiile de invatamant din Bucuresti inca de la gradinita. Drumul a fost lung si mai greu de parcurs iarna. Tatal meu venea si ma lua de la scoala si schimbam 2 mijloace de transport in comun pentru a ajunge acasa. In clasa a II-a, intr-o iarna friguroasa l-am asteptat o ora pana cand el a venit.

Asteptandu-l am inghetat foarte tare si as fi vrut sa ma duc singura acasa, asa ca am traversat de foarte multe ori pentru a lua tramvaiul, numai ca in acelasi timp venea si  cel din sens opus si renuntam de fiecare data la idea de a pleca singura pentru a nu il supara pa tata. Intr-un final a ajuns, iar eu eram atat de nervoasa pentru ca a intarziat atat de mult, incat fara ca sa ii mai cer voie l-am anuntat ca eu am sa vin singura acasa si ca nu mai vreau sa vina dupa mine. Si de la varsta de 8 ani eu am mers singura la scoala si inapoi acasa.

2.  Pentru ca am avut grija de fratii mei mai mici  si pentru ca am iubit copiii foarte mult la varsta de 19 ani dupa terminarea liceului, nu mi-am permis sa merg la facultate si  am urmat cursuri de calificare pentru Bona. Dupa ce l-am terminat m-am angajat ca bona. Nimeni nu a crezut ca voi avea sanse sa ma angajez ca bona de la 19 ani fara ca eu  sa am copil. Nici macar mama nu a crezut ca imi vor fi de folos cursurile de calificare pentru meseria de bona. Si pentru ca sunt foarte incapatanata nu m-am lasat descurajata de comentariile lor si am continuat sa fac ceea ce mi-am propus. Am lucrat ca bona pana la vrsta de 24 de ani.

3. In luna a treia de sarcina am simtit, in drum spre serviciu, ca bebele din burta mea este baiat. Nu am avut curaj sa spun nimanui despre acea senzatie pe care am avut-o pentru ca toata lumea ar fi crezut ca imi doresc baiat, asa cum fac majoritatea oamenilor. Eu mi-am dorit un copil sanatos.

Culmea este ca eu gaseam cu mare usurinta nume de fetite. Daca ar fi fost fetita ar fi chemat-o Ilinca.

Sexul copilului l-am aflat dupa ce am nascut.

4. Parul meu este cret. Cand eram in generala imi doream sa am parul drept. Acum ma mandresc cu parul meu cret. Si pentru ca era cret imi era greu sa il las lung. Prietenele mele aveau parul lung si pentru a o convinge pe mama sa nu mi-l mai tunda, a trebuit sa plang cam 30 de minute dupa care sa promit ca voi avea grija de el, pentru ca altfel mama mi-l va scurta. Si am avut grija de el de la varsta de 9 ani. Chiar daca nu imi era usor atunci cand ma pregateam dimineata pentru a merge la scoala.

Mama isi aduce aminte cum ajungeam chiar sa plang pentru ca parul nu statea asa cum vroiam eu, dar niciodata nu am mai acceptat ca mama sa mi-l taie pentru a fi mai usor pentru mine.

5. Am invatat sa gatesc de la varsta de 14 ani pentru ca mama avea nevoie de ajutor. Iar atunci cand plecam de la scoala ceilalti se duceau in parc sau la film,  iar eu ma gandeam  la treburile casnice pentru ai usura mamei munca. Pentru mama a fost bine pentru mine nu.

6. Am refuzat sa fac meditatii pentru a intra la liceu si mi-a placut sa demonstrez ca pot si fara ajutor din exterior,  tuturor celor care nu mi-au dat prea multe sanse.

Am lucrat foarte mult singura  si am apelat la o prietena care era mai mare cu 4 ani decat mine si care trebuie sa recunosc ca m-a ajutat foarte mult. Multumesc Ani!

7. Dupa ce am invatat sa cos la masina de cusut a mamei, am inceput sa modific multe dintre hainele mamei. Printre ele a fost si o rochie pe care saraca nu mai avusese ocazia sa o poarte dar o indragea mult. S-a suparat dar i-a trecut cand a vazut ca am reusit sa creez o tinuta cu trei piese (fusta, bustiera si bolero), pentru sora mea mai mica. In aceasta tinuta sora mea mai mica a mers la multe petreceri, foarte increzatoare pentru ca tinuta ei era originala nimeni nu putea sa si-o procure daca si-ar fi dorit-o. 🙂

Imi pare rau mama.

Multumesc pentru ca m-ai iertat!

Si pentru ca acesta leapsa mi-a provocat multe amintiri uitate am sa va provoc la randul meu pe toti cei care nu au  mai calatorit de mult prin amintiri din copilarie, adolescenta…

Anunțuri